Capcanele zonei de confort

Cu totii iubim confortul si nu e nimic condamnabil in asta. Ba chiar ne facem de mici un tel din a avea, “cand vom fi mari”, o locuinta cat mai confortabila, o masina confortabila, un birou cat mai confortabil, in vacanta ne alegem un hotel de 4-5*, ca sa ne asiguram ca vom avea totul la indemana, cu un efort minim. Pe scurt, ne dorim o viata cat mai confortabila. Bun – veti zice – si ce e rau in asta?

Zona de confort este acel loc (si nu neaparat loc fizic, cum ar fi tara, orasul, zona geografica) in care lucrurile sunt deja asezate, unde ne adapostim ca sa ne ferim de problemele din exterior care ne pot strica linistea si unde refuzam sa crestem si sa ne dezvoltam – profesional, emotional, spiritual. Este buncarul nostru secret, acea zona de siguranta in care ne e caldut, nu neaparat bine, dar nici foarte rau, unde legea nr. 1 este obisnuinta, unde stim cum functioneaza lucrurile, unde provocarile sunt minime si ne complacem in rutina ca hipopotamul intr-o balta de noroi. Ca si cand ai sta in pijama si papuci de casa intr-o duminica ploioasa. Nu trebuie sa-ti bati capul ca te ploua, ca trebuie sa-ti gasesti hainele potrivite, umbrela, cizmele de cauciuc, nu trebuie sa infrunti vremea urata de afara…

Zona de confort inseamna insa stagnare, nu doar refuzul de a initia schimbari, ba chiar si de a accepta schimbarile care vin din afara, sub forma de provocari sau oportunitati. Refuzul de a evolua. Multi oameni refuza un job mai provocator, doar pentru ca presupune ceva nou – invatarea unor noi abilitati sau norme, integrarea intr-un nou colectiv, mutarea intr-o casa noua, schimbarea obisnuintelor, riscurile antreprenoriatului si multe altele. Scuzele pentru a evita sau amana schimbarea nu intarzie sa apara – aici, programul ma satisface, colectivul e bun, seful nu e foarte exigent, stiu deja ce am de facut, mi-e bine. Zona de confort o regasim si in relatii – stiti relatiile alea care nu mai functioneaza cum ar trebui, in care nu mai exista comunicare reala, nici intimitate reala, dar partenerii prefera sa ramana, sa se complaca in locul caldut, pentru a nu risca stabilitatea deja creata? Pe partenerul asta macar il stim, ii stim defectele, e nasol pentru copii, ce va zice lumea, e asa de greu sa o iei de la capat cu altcineva, sa-l cunosti, daca ajungem din lac in put….

Subconstientul nostru este cel mai bun aliat al rezistentei la schimbare si al mentinerii in zona de confort, de care se agata cu ghearele si cu dintii. De ce? Pentru ca vrea sa te tina in siguranta, iar acolo se afla adanc inradacinate toate fricile noastre, toate convingerile care ne saboteaza: experientele negative din trecut, pe care vrem cu orice pret sa le evitam, furia, frustrarile, frica de nou, frica de schimbare, frica de esec, frica de succes (da, exista si asta), frica de respingere, frica de viitor, frica de a fi judecat de altii. Un ghem intreg de frici. Numai gandul de a iesi din zona de confort vine deja la pachet cu anxietate, panica, cu contraargumente si frane. Apar monstrii de sub pat – scenariile pesimiste create de imaginatia noastra: Daca nu e momentul potrivit? Daca-i mai rau? Daca nu merge? Daca, daca, daca… Uneori mai vin si alti aliati neasteptati – parintii care nu-si doresc sa pleci din casa parinteasca, prietenii care nu-si doresc sa te “piarda”, alte persoane care te incurajeaza sa ramai blocat acolo unde esti, care nu fac decat sa-ti confirme ca nu poate fi decat… nasol.

Da, iesirea din zona de confort presupune sa-ti asumi riscuri, dar viata e, pana la urma, un fel de joc in care parcurgi nivel dupa nivel – si devine din ce in ce mai greu, dar si tu devii din ce in ce mai bun, astfel incat jocul devine tot mai complex, iar provocarile pe care trebuie sa le invingi sunt tot mai mari. Tinta este, mereu, sa ajungi la nivelul urmator! Sa fii mai bun decat ieri, mai putin bun decat maine.

Exista la romani o vorba din batrani – “Schimbi locul, schimbi norocul”. Energetic, orice schimbare, indiferent de natura ei, impune adaptarea la o noua energie, la o noua frecventa vibrationala. Mutarea intr-o alta locuinta, in alt oras, schimbarea unui colectiv, a domeniului, schimbarea partenerului – toate presupun si o reajustare energetica ce te pozitioneaza pe un alt nivel si iti apasa toate butoanele, te forteaza sa te repozitionezi, sa te re-ajustezi, sa te adaptezi la nou. Dar… vei fi premiat pentru asta, iar cand te vei uita in urma si vei vedea ce drum ai parcurs, vei fi mandru de realizarile tale. Cum ar fi sa ne blocam in primul job pe care l-am primit, in prima casa in care am locuit, in prima relatie…? Ne-am priva de o multime de experiente noi, care ne ajuta sa ne cunoastem mai bine, sa ne desavarsim, sa scoatem la iveala versiunea noastra cea mai buna.

Pe de alta parte, Universului ii place schimbarea si, atunci cand refuzi s-o faci de bunavoie, iti dinamiteaza zona de confort in cele mai “creative” moduri: firma la care lucrezi se inchide, iti vine pe cap un sef cu care nu te intelegi, esti nevoit sa te muti din localitate, partenerul te insala, apare o boala care te determina sa-ti largesti orizontul sis a pui lantern pe aspecte ale vietii tale pe care le-ai bagat sub pres ani intregi… Ti se inchid drumurile. Mai pe scurt, apar conflictele si dilemele, problemele carora trebuie sa le gasesti o rezolvare ca sa mergi mai departe. Viata te va prinde in corzi si vei fi nevoit sa faci de musai schimbarile pe care le-ai tot rostogolit de pe-o zi pe alta. Cu cat amani mai mult schimbarea si cauti mai multe scuze, cu atat schimbarea va fi mai drastica, pentru a intelege lectia care te ajuta sa cresti, din orice punct de vedere.

Un truc este sa incepi sa faci singur mici schimbari, sa-ti depasesti treptat limitele pe care ti le-ai impus, astfel incat sa-ti extinzi treptat zona de confort, pentru ca acele mari schimbari (adesea inevitabile) sa le primesti cu mai multa deschidere si poate chiar sa le consideri niste oportunitati de dezvoltare. Punandu-te in mod constient in situatii inconfortabile, iti dai timp si spatiu sa te deschizi tot mai mult, iar discofortul de moment va fi rasplatit cu satisfactii pe termen lung, in care vei recompensat ca nu te-ai multumit cu putin.